Geografie

Localizată în județul Botoșani, clima comunei Răchiți se încadrează în tipologia celei temperat-continentală, specifică județului în ansamblu, cu influențe climatice din estul continentului, caracterizată de veri călduroase și ierni geroase cu viscole. Regimul climato-meteorologic Temperatura medie anuală este de +8,6°C, sub media anuală a României de+9,4°C.

Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de -3,6°C, iar temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de +24,2°C. Au existat şi ani (1940, 1942, 1963), când din cauza invaziilor frecvente de aer rece, de origine arctică, mediile termice ale lunii ianuarie au coborât sub - 10°C.

Amplitudinea termică este mare (22-23°C) şi corespunde unui climat continental de tranziție. Datorită interacțiunii dintre procesele advective şi cele de circulație locală, generată de bilanțul caloric al suprafeței active, temperatura aerului poate urca în timpul verii la peste +35°C în timp ce iarna coboară în toate subunitățile podişului sub -25°C. Vara pot să apară perioade când temperatura scade sub 10°C, iar iarna apar perioade călduroase, în timpul cărora temperatura urcă peste 10°C. Fenomenul de îngheț variază foarte mult ca moment de apariție şi ca număr anual de zile cu îngheț (130-140 zile/an). Înghețul este o caracteristică termică specifică perioadei noiembrie martie. Excesivitatea climei este exprimată şi de numărul ridicat al zilelor de vară şi tropicale, care însumează pe an circa 50-100 zile.

Ca urmare a poziției sale în regiunea extracarpatică, departe de influența maselor de aer atlantice, larg deschisă acțiunii maselor de aer de origine continentală din est, nord-est şi nord, cantitățile de precipitații sunt moderate; cantitatea medie multianuală este de 600-650 mm, ele fiind repartizate inegal în cele patru anotimpuri. Cele mai multe precipitații cad în anotimpul cald, iar cele mai puține cad în anotimpul rece. În perioada rece a anului, cad precipitații sub formă de ninsoare, numărul mediu al zilelor cu ninsoare fiind aproximativ 40, iar numărul zilelor cu strat de zăpadă fiind aproximativ 65. Grosimea stratului de zăpadă căzut este de aproximativ 100 cm. În perioadele cu viscol, nu foarte frecvente, zăpada este troienită în zonele adăpostite în straturi cu grosimi mai mari producând perturbații în circulația rutieră.

Vânturile dominante sunt cele din nord-vest şi cele din sud-est cu viteze peste medie (2,5 - 3 m/s) primăvara şi iarna. În timpul iernii se face simțită prezența crivățului din direcția nord-est care produce scăderea bruscă a temperaturii. Vântul de sud-est şi de est bate frecvent primăvara favorizând seceta, iar vântul de nord bate la sfârşitul toamnei, iarna şi începutul primăverii cu o viteză de 2,9 m/s, aducând ploi abundente.