Resurse naturale

Apele freatice sunt acumulate în depozite cuaternare, iar volumul lor suportă variații importante sub influența elementelor climatice. Apele subterane sunt o consecință a constituției geologice, cu alternanțe de straturi permeabile şi impermeabile, şi a condițiilor de alimentare, ceea ce face ca în afara apelor freatice să se găsească la diferite adâncimi şi ape subterane captive. Pe arealul comunei Răchiți sunt prezente două categorii de ape subterane: captive (de adâncime) şi libere. Apele subterane captive includ straturi acvifere aflate sub presiune, acumulate în depozite sedimentare nesecționate de eroziunile văilor apelor.

Ca apă de suprafață pârâul Sitna străbate partea de sud-vest a comunei Răchiți. El colectează toate apele care străbat comuna: pârâul Morişca cu afluenții Grădinilor, Tudorica, Teişorica, Botoşanca (Costeşti), pârâul Iazul Lipovanului şi pârâul Puturosu. Caracterele hidrologice ale râurilor, într-un regim est-continental cu umiditate deficitară şi moderată, reflectă trăsăturile climei, natura substratului şi condițiile fizico-geografice.

Rețeaua hidrografică este completată de iazuri: iazul Melic cu o suprafață de 40 ha, iazul Ghidu cu o suprafață de 23 ha, iazul Costeşti cu o suprafață de 80 ha, iazul Popăuți cu o suprafață de 10 ha și iazul Puturosu cu o suprafață de 6 ha. Vegetația Floristic şi geobotanic comuna Răchiți aparține regiunii euro-siberiene.

Din punct de vedere al vegetației, teritoriul comunei se încadrează în zona silvostepă şi parțial zona de luncă - culoarul Sitnei.Vegetația naturală este caracteristică zonei de silvostepă, ocupată în special de terenuri agricole iar pajiştile ocupă locul fostelor păduri. Această zonă de silvostepă corespunde câmpiei colinare şi este alcătuită din pajişti şi pâlcuri de pădure (şleauri de silvostepă). Pajiştile au o răspândire discontinuă în special pe versanți, fiind în mare parte sărăcite în specii şi degradate de eroziuni, alunecări de teren, păşunat şi de extinderea culturilor agricole. Pajiştile naturale, pe lângă suprafața redusă pe care o ocupă, sunt în mare parte situate pe terenuri în pantă. Ele sunt supuse eroziunii şi alunecărilor de teren şi sunt degradate prin păşunat şi exploatarea excesivă sau neîntreținere. Pajiştile sunt formate din colilie, păiuş, negară, firuță, bărboasă, pir, peliniță etc.